despre dzeu

cand eram mic am prins ideea ca exista undeva prin cer un ochi care te urmareste (chiar si cand faci p.i.p.i.) si ca acel ochi e dzeu si ca daca faci ceva rau o sa murdaresti steagu cu c.a.c.a. la judecata de apoi...apoi am invatat ca de fapt exista o sfanta treime, aia de la sfarsitul lui in nomine patris et filis et spiritus sancti si ca inseamna de fapt tot za oan, apoi am invatat ca dzeu este forta suprema care a creat totul, si ca saracu tata de fapt nu se stie sigur daca e tata, ca de fapt io-s fiul lui dzeu si tre sa-i zic lui tata, apoi am invatat ca el este suveran, ubicuu, atotstiutor, sfant, omnipotent, just, atotiubitor si nenascut, apoi am invatat ca nu se stie ezact daca exista sau nu exista si ca lumea (na toata lumea) s-a certat pe tema asta si a iesit cu scandal mare, mama dupa ce a cazut comunismu' m-a invatat doua rugaciuni inger ingerasu meu si tatal nostru, si mi-a zis sa ma tem de dzeu ca daca nu - ap'ma bate dzeu...

acu sunt mare si nimeni nu gandeste in locul meu, si stau si ma gandesc, ca dovezi palpabile nu am, dzeu' ala din scripturi si carti vechi si alte papirusuri nu ar semana cu ce am descris eu aici, pai ala era gelos (wtf??? daca esti unicu si mai esti si atotstiutor de ce sa fii gelos pe alti zei?) si razbunator (frate napalm si raie si broaste pe egiptalaii aia), oamenii personificau zeii in functie de ce se temeau atunci mai mult, insa acum eu cu capu meu pe umeri folosesc zi de zi cuvantul asta du-mne-zeu (Domine Deus), involuntar - ca asa eu sunt de genul meu ateu (aia care m-au vazut duminica la 00.00 de paste luand lumina nu eram eu)...
normal ca-mi pun si eu unele intrebari legate de dumnealui, ordinea lucrurilor in lume, toate chestiile astea de ne'nconjoara si puse la punct atom cu atom, alcatuirea organismelor, suflul din noi, cum dracu au ajuns sa functioneze in armonia asta? ...(normal daca nu m-a fuljerat in timp ce scriu apoi sigur ne vedem in iad)
normal tre sa eziste o forta omniscienta si bla bla care sa le fi indrumat pe toate in directia pe care noi o credem de fapt naturala...
Alegerea mea in aceasta materie oficial e ca nu cred in tine, dar ca sa nu am dusmani suspusi o sa zic la toti ca de fapt cred in tine, pentru ca stiu ca daca afli (oups ai alfat) ca nu cred in tine, stiu ca am belit-o, si am sa stau intr-un cazan plin de kk pana la gat si din cinci in cinci minute unu cu iataganu o sa faca harsti pe de-asupra si daca nu bag capu in mizerie mi-l reteaza si asa la infinit.
faza e ca nu cred nici in satanail, da-l in ce-am zamislit, ptiu ptiu!
dzeu....am o mie de motive sa cred ca nu ezisti, si nici un motiv palpabil care sa stea in picioare ca de facto existi si te uiti la mine sau in capul meu, tu in locul meu ce-ai face? (scuze pt ca nu pun caps look la pronume personale dar am oroare de litere mari)